Obictive turistice: cele doua biserici vechi: Biserica „Adormirea Maicii Domnului”- ce face parte din patrimoniul national si Biserica sat Corjauti.

Biserica cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" din parohia Hiliseu-Crisan a fost construita în anul 1802 pe cheltuiala boierului, stapânul de atunci a mosiei V. Curt. Deasupra usii de intrare, sub o serie de sculpturi florale, se afla sapat în usorul usii "1902, mai 21". Biserica îsi trage fiinta de la un schit vechi de calugarite ce era pe vremuri aici, în mijloc de codru. Cine si când s-a ridicat acest schit, nu se stie. Biserica se afla situat în câmp între Hiliseu-Horia si Hiliseu-Crisan, la 2 km distanta de fiecare sat, în apropiere de padurea "Calugarita". Intrarea în curtea bisericii se face pe un drum mic prin partea de miazanoapte. Curtea împrejmuita cu gard de ostrete are în interior plantatie de arbori. Tot în curte, la rasarit de biserica se afla clopotnita. Corpul constructiei este din zidarie de caramida,pe temelie de piatra, de forma patrata, formata dintr-un singur rând. Aceasta clopotnita este fondata de catre Ana Curt, nascuta Berneasa, în anul 1832. În rând cu clopotnita se afla un monument cu caracter religios; pe un soclu de piatra se ridica chipul Mântuitorului între doi îngeri, în dreapta si stânga pe coama zidurilor, chipurile apostolilor, figurile sculptate în piatra. Monumentul este în genul monumentelor similare din Apus si poarta caracteristicile artei romanice. Corpul bisericii este format din bârne de lemn pe fundatie si soclu de piatra, în partea rasariteana socului se ridica la 1,5m. Acoperisul în sarpanta, coama tuguiata, cu poalele strasinei prelungite în afara la 1,5m pentru apararea peretilor. Deasupra neaosului se înalta o turla de lemn decorativa. Biserica, desi construita în 1802, face parte din tipul bisericilor moldovenesti construite din lemn, dinaintea epocii decadente. Intrarea în biserica se face prin partea de miazazi. Pridvorul este lucrat din bârne de stejar, usa de la intrare lucrata din lemn de stejar, cu barda. Pronaosul mic, despartit de nace printr-o serie de stâlpi de stejar care sustin bolta, naosul dreptunghiular, ferestrele asezate lateral si la înaltime de peste 3 m, acoperisul naosului, bolta în plin centrul, forma fundului de corabie. Peretii tencuiti si varuiti, în pronaos, în partea de miazanoapte, se afla mormântul ctitorului. Altarul despartit de naos printr-o frumoasa catapeteasma din lemn de tei, are forma semicirculara, la rasarit, sus o fereastra în partile laterale ale bisericii câte o usa. În pridvor, pe usorii usii de intrare, se vede o sculptura originala facuta de mesterul respectiv: cinci rozete de ornament. Tot în pridvor se vede frumos sculptat acele figuri fantastice, ornamente frecvente la bisericile vechi "doi balauri". În naos se afla amvonul sculptat si ornamentat cu icoane. Catapeteasma bisericii lucrata din lemn de tei este formata din sapte rânduri de icoane. Icoanele sunt încadrate în coloane cilindrice cu baza si capitelul frumos profilate, cu sculpturi vegetale, ramuri, frunze si strugurei poleite cu aur. Icoanele sfintilor sunt pictate în stil bizantin. Strana Maicii Domnului cu icoana de argint are o inscriptie sus: "Adormirea Prea Sfintei Nascatoarei de Dumnezeu", iar jos: "Aceasta sfânta icoana s-a facut de robii lui Dumnezeu Alexandru, Anica si fiul lor George, familia Curt, anul 1854 martie 11 zile". Desi biserica nu are înfatisarea bisericilor mari de catedrala, cu forme suple, totusi prin podoabele sale, catapeteasma, icoanele, ba chiar si prin forma ei modesta de bisericuta veche, insufla credinciosilor acea cucernicie de înalta spiritualitate.

Biserica din satul Corjauti, parohia Hiliseu-Crisan a fost construita în anul 1813 în urmatoarele împrejurari: între anii 1811-1813 Ionita Basota ridica în satul Pomîrla, unde îsi avea conacul, o biserica noua din zid. Bisericuta din lemn, ctitorita de C. Basota, este ceruta de locuitorii satelor Corjauti si Hliboca, ambele situatie pe mosia Basota. Iscându-se cearta între aceste doua sate cu privire la biserica de lemn, proprietarul de atunci Ionita Basota, are cuvânt hotarâtor si porunceste ca de îndata corjautenii sa-si ridice biserica. Acestia, în mare graba, desfac biserica si în timpul noptii o transporta la Corjauti, unde o recladesc. Temelia si soclul acestei biserici sunt din piatra, peretii din bârne de stejar, iar acoperisul initial din dranita care deteriorându-se a fost înlocuit cu tabla neagra. Din cele relatate rezulta ca aceasta biserica este ctitoria familiei Basota din Pomîrla. Ca forma arhitecturala aceasta biserica face parte din tipul bisericilor de lemn moldovenesti, constructii facute din fuga în epoca decadentei. Acoperisul este în forma de sarpanta. Pridvorul de forma patrata cu latura de 4,70 m, iluminat de o singura fereastra în partea de apus, despartit de restul bisericii printr-un perete de scândura cu o deschidere arcuita. Naosul are forma patrata cu latura de 6 m, iluminat de trei ferestre, doua spre sud si una spre nord, de forma dreptunghiulara cu dimensiunile de 60/30 cm. Bolta naosului are forma de sabie întoarsa si captusita cu scânduri ca si peretii interiori ai bisericii. Altarul are forma semicirculara cu raza de 5m despartit de naos prin catapeteasma si înaltat cu o treapta, iar în partea de rasarit prevazut cu o fereastra de aceeasi forma si dimensiuni ca si cea din naos. Biserica este în general lipsita de elemente decorative. Nu se cunoaste numele arhitectului care a facut planul acestei constructii. Scheletul catapetesmei este din lemn de tei, facut pentru trei rânduri de icoane si portal. Catapeteasma este facuta înaintea de anul 1800 si se presupune ca este de aceeasi vechime cu biserica. Icoanele de pe catapeteasma sunt facute din lemn de tei, pictate în stil bizantin, corect executate si bine conservate. Nu se cunoaste numele pictorului care a executat aceste picturi. Toate icoanele sunt încadrate în rame simple si poleite. Usile împaratesti sunt sculptate în frunze si ramuri poleite.